Citat.

"Caci asta mi se pare lucrul cel mai greu de invatat in comtemplarea iubitei: sa stii cum sa-i privesti ochii. Uneori, privirile noastre lovesc atat de nepriceput oglinda ochilor iubitei, incat o turbura, aburind-o; sau, si mai grav, fac ochii opaci, le da un luciu de teracota, de smalt colorat. Si sunt, de asemenea, priviri crancene, care smulg retina sau o patrund salbatic, sangerand-o, sau o intuneca... Nu stiu cum sa-ti explic mai bine toate lucrurile acestea, care acum mi se par de o tragica si solemna insemnatate, iar atunci cand sunt traite ni se par, de ce mai multe ori, naive sau nesemnificative. Pe mine ma obsedeaza mai ales amanuntul acesta, ca daca as fi stiut sa privesc intr-un anumit fel ochii unei femei, viata mea intreaga ar fi decurs altfel... Anecdota aceea celebra cu nasul Cleopatrei mi se pare brutala; e mai dramatic sa-ti dai seama ca sta in puterea ta, in norocul tau, sa vezi sau sa nu vezi, sa simti sau sa ignori un anumit lucru, o anumita ipostaza, o anumita carne..."

Mircea Eliade - Nunta in cer

Pot sa spun ca pur si simplu m-a hipnotizat aceasta carte. Pur si simplu de la prima propozitie pana acum. Citatul asta mi s-a parut genial. Singura carte pe care am mai citit-o de Eliade a fost Maitreyi, care si asta, a fost pentru liceu, pentru ca ne-a pus profu' de romana. Dar asta... Cartea asta mi se pare fascinanta. Stau ca proasta, citesc si incep sa vorbesc singura si sa zic: "Genial coaiee." Iar mama: "Ce ai ma?" la care vine raspunsul meu sec: "Citesc."

Ma rog. Nu stiu. Mi-a placut enorm si d-asta m-am gandit sa postez pe blog acest citat.