luni, 10 martie 2014

Pofta de scris

Incep acest post cu o totala lipsa de inspiratie, dar cu pofta de scris, curioasa fiind ce ar putea sa iasa din aceasta combinatie. Nu stiu despre ce as putea sa scriu, dar hai sa incerc sa scriu despre motivatie. Cum ne putem motiva singuri pentru a face anumite lucruri, sau pentru a fi mai puternici, sau pentru a ne urma visele, sau cat conteaza si aprecierea celorlalti.

Am decis singura anul trecut, nefiind sprijinita de nimeni, sa nu fac facultatea, din varii motive: nu sunt sigura de ceea ce vreau sa fac in viata, nu aveam un ajutor stabil in privinta baniilor, iar din salariul meu minim nu imi permiteam sa o platesc, nu ma simteam pregatita. Ma simt atat de bine ca nu am ajuns sa regret aceasta decizie, pentru ca mi s-a ivit o oportunitate de a invata exact ce-mi place. Am incercat sa ma conving singura de anul trecut pana acum o luna ca am facut alegerea buna in ceea ce am facut, incat ajunsesem sa cred cu o oarecare masura, desi a fost strict decizia mea. Dar s-a dovedit a fi folositoare, toate planurile mele de viitor incepand sa se lege intre ele, motivandu-ma si mai mult sa continui calea pe care am ales-o.

Uneori cred ca nu are nici cel mai mic rost sa scriu pe blog, pentru ca incep sa ma gandesc: "Cine dracu' sta sa citeasca ce scriu eu pe aici?", dar mai am surprize, cand intru in sectiunea de comentarii, desi stiu ca nu mai e nimic nou, si am placerea sa vad cum unii comenteaza si isi dau cu parerea. Acest lucru ma motiveaza si mai mult sa-mi impartasesc gandurile cu voi, pentru ca simt ca voua chiar va place sa cititi ce scriu eu aici.

De-a lungul timpului am incercat sa fac totul sa fie bine. Sa fiu genul de persoana care sa reuseasca sa ii multumeasca pe toti, desi stiam ca este imposibil si gresit, dar aveam vaga impresie ca eu voi reusi. Intr-un final, am acceptat faptul ca este imposibil, desi am avut mult de suferit incercand sa multumesc lumea din jur, uitand lucrul cel mai important: sa ma multumesc pe mine. Ajunsesem sa fiu trista, buna de nimic, dar cu putina motivatie din partea mea, am ajuns sa fac tot ce trebuie sa ma multumesc intai pe mine, dupa aceea pe restul. Asa ca nu faceti prostia mea: nu va uitati! O sa aveti mult de luptat pentru a va recupera sinele pierdut prin nemultumirile altora.

Gasiti-va un vis pentru care merita sa lupti, nu tine cont de parerile celorlalti si fa tot ce trebuie facut pentru a-l indeplini. Aceasta este cea mai mare forma de motivatie care te poate salva din orice situatie, care te ajuta sa mergi mai departe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu