Oh Dear.

Uneori stau si ma gandesc daca e bine ce am ales, daca sunt bune deciziile pe care le-am luat, daca totusi, am gresit... Stau si ma gandesc la lucrurile pe care le-as fi putut avea, sau lucrurile pe care le-as fi pierdut. Si imi spun: "Gata Mari, nu te mai gandi." Si nu ma mai gandesc, dar... peste timp si timp imi revin unele lucruri in minte. Si sunt atatea amintiri, care doar atat au ramas, amintiri, pe care vreau eu sa le pastrez in suflet. O plimbare prin parc, o zi ploioasa la mare, certuri care au devenit saruturi, greutati peste care am trecut... Nu stiu, simteam nevoia sa scriu. Nu despre ceva anume, ci doar asa, aiurea, pentru ca ... pur si simplu simteam nevoia. O imbratisare, o bricheta stricata, un trandafir rupt de langa o benzinarie si pus in par... Bine, gata. Deja ma gandesc la mai multe lucruri legate de mai multe persoane. Nu conteaza.

Conteaza ce am acum, si conteaza sa pretuiesc amintirile, bune, rele, asa cum sunt ele. Nu regret nimic din ce am facut pana acum si imi e bine asa cum sunt acum. Dar pur si simplu mai simt nevoia sa-mi impartasesc din amintiri, nu vreau sa le retraiesc sau ceva de genul. Punct.